Structura placentei determina durata sarcinii
17/11/2010 Scrie un comentariu
Un studiu asupra evolutiei reproducerii la mamfiere rezolva un mister foarte vechi – lungimea sarcinii e influentata de structura placentei. Studiul condus de universitatile Durham si Reading arata ca fetusii cresc de doua ori mai repede la unele mamifere, comparativ cu altele. Diferenta se datoreaza structurii placentei si felului in care aceasta leaga bebelusul de mama. Cu cat legatura e mai stransa, cu atat perioada sarcinii e mai scurta. Rezultatele studiului explica motivul pentru care oamenii, ale caror placente nu formeaza o structura complexa, de panza de paianjen, au o sarcina relativ lunga comparativ cu aceea a cateilor sau a leoparzilor.
Structura placentei e foarte diferita de la animal la animal, desi toate indeplinesc aceeasi functie. Oamenii de stiinta spun ca, in ciuda speculatiilor, motivul acestei variatii a fost un mister pentru mai bine de 100 de ani.
Cercetatorii au analizat date stranse de la 109 specii de mamifere si au constatat ca unele placente sunt “impaturite” foarte mult, ceea ce creeaza o suprafata mare de contact si creste viteza cu care substantele nutritive sunt trecute de la mama la fetus. Aceasta “impaturire” a placentei este solutia pe care a inventat-o natura pentru a rezolva problema cresterii. Exista multe tesuturi care au nevoie spatiu (plamanii, intestinele, etc), iar natura reuseste sa le adune intr-un loc relativ ingust .
Inainte se credea ca legatura directa dintre sangele mamei si placenta reflecta o cursa contra-cronometru intre mama si fetus, in care fiecare dintre cei doi se lupta pentru control asupra cantitatii de hrana primita si oferita. In acest “conflict”, se crede ca mama are nevoie sa isi pastreze din resurse pentru ceilalti copii, dar ca fetusul ii cere mai mult pentru a putea sa se dezvolte.
Dr. Isabella Capellini, cercetator principal, spune: “Acest studiu arata ca nu contactul cu sangele matern determina cresterea, ci de masura in care tesuturile mamei se intrepatrund cu acelea ale fetusului.”
“La oameni, placenta are o structura simpla, in forma unor ramificatii. La leoparzi, de pilda, ea formeaza o retea complexa de conexiuni, care creeaza o arie foarte larga pentru schimbul de substante nutritive.”
Profesorul Robert Barton de la universitatea Durham, coautor, explica: “Nu exista diferente intre marimea la care se nasc fetusii, raportat la specia din care fac parte. De aceea, se pare ca rezultatul conflictului e un fel de echilibru in care cresterea mai rapida e contrabalansata de o sarcina mai scurta.”
Sursa: ScienceDaily






