Reguli cu nereguli

Regulile sunt asteptari ale parintilor legate de comportamentele copiilor.

“Cum spui cand primesti ceva?”, “Nu lovi copiii!”, “Strange-ti jucariile!”, “Nu intrerupe persoanele cand vorbesc!” sunt cateva obiectii pe care parintii si, in general, adultii le transmit celor mici. Dar cand trebuie regulile impuse copiilor? Desi multi parinti considera ca sunt prea mici pentru a li se trasa limite sau pentru a respecta reguli, raspunsul este simplu: inca de timpuriu. 

Stabilirea regulilor si limitelor este necesara pentru siguranta copilului, fiind responsabilitatea parintilor sa-i tina departe pe cei mici de lucrurile care i-ar putea rani. Regulile trebuie sa fie legate de comportamentul in familie, in societate, la gradinita, la locul de joaca, cu prietenii etc. Dar multi parinti se declara nemultumiti de proprii copii pentru ca nu-i asculta… ei le spun intotdeauna ce sa faca si… degeaba, cei mici parca n-ar intelege. Ceea ce pierd adultii din vedere este faptul ca noi, “intotdeauna spunem ce sa faca, noi intotdeauna stim ce trebuie sa faca” si uitam sa cooperam, totul fiind intr-un raport de superioritate-inferioritate. Comunicand de la egal la egal si explicandu-i ce sa faca dandu-te exemplu, cei mici vor coopera mult mai usor. Prezinta-le regulile intr-o maniera calda, blanda, in acelasi timp si clara si ferma, respectandu-le tu inainte de toate. De exemplu, il poti invata cum sa se poarte cu cartile prin modul de a intoarce cu grija paginile sau de a le aseza in biblioteca dupa ce au fost folosite. Daca tu le vei arunca sau le vei folosi pe post de tava, atunci degeaba ii ceri lui sa respecte ceva ce tu insuti/insati nu respecti. Arata-i ca ceea ce spui este in concordanta cu ceea ce faci! Read more of this post

Recunoasterea emotiilor prin joc interactiv

Potrivit unei cercetari realizate de psihologii de la Universitatea Alabama din Birmingham, un anumit joc interactiv, pe calculator, numit FaceSay, le faciliteaza copiilor cu tulburari din spectrul autist recunoasterea expresiilor faciale si a emotiilor.

TSA (tulburarea de spectru autist) presupune o serie de tulburari cum ar fi autismul, sindromul Asperger si alte tulburari pervazive de dezvoltare. Copiii cu TSA adesea evita contactul vizual, fiindu-le deci dificil sa recunoasca si sa inteleaga emotiile altora si, de asemenea, sa-si aduca aminte anumite expresii faciale.

Read more of this post

Sfaturi pentru o comunicare eficienta cu copiii

Fii disponibil pentru copilul tau

- Observa cand copilul doreste sa vorbeasca. Poate fi inainte de culcare, inainte de cina, in masina. Fii disponibil sa il asculti.
- Incepe tu conversatia. Astfel, copilul stie ca iti pasa de ceea ce i se intampla.
- Gaseste timp in fiecare saptamana pentru a face ceva impreuna cu copilul tau. In acea perioada nu programa alte activitati.
- Intreaba-l pe cel mic despre lucrurile care il intereseaza. Ce muzica ii place, ce doreste sa faca. Arata-te interesat de ceea ce ii place.
- Initiaza conversatia spunandu-i la ce te gandesti si nu intrebandu-l ceva.

Asculta-l pe cel mic

- Atunci cand copilul vorbeste despre ceva ce il ingrijoreaza, opreste-te din ce faceai si asculta-l.
- Arata-te interesat de ceea ce spune, dar fara a deveni intruziv. Read more of this post

Iarta-ma, sunt vinovat!

Sentimentele de vinovatie le cunoastem inca din copilarie. De cand am spart geamul vecinului, de cand am varsat apa pe tema fratelui, de cand am spart telefonul tatalui… si ne-am prefacut ca nu noi suntem autorii faptelor…

In general, vinovatia poate fi invatata ca raspuns al copilului la ceea ce stie ca a facut gresit, de exemplu, ranirea unui alt copil. Desi vinovatia poate fi interpretata la prima vedere ca un fapt negativ, ea are un rol constructiv. Faptul ca un copil traieste sentimentul de vina in urma imbrancirii unui coleg poate fi considerat un pas inainte in dezvoltarea autocontrolului. Psihologic, el a savarsit o fapta rea, acum se simte vinovat pentru ceea ce a facut si, in felul acesta, nu va repeta acest comportament necontrolat. Deci, vinovatia produce schimbari pozitive. Sau ar trebui. Sentimentele de vinovatie se invart in jurul evaluarii stimei. Cand spunem “Am facut ceva rau”, facem referire la actiuni sau comportament. Prin urmare, atunci cand actiunile noastre intra in conflict cu valorile sau credintele, avem sentimente de vinovatie. Read more of this post

Tulburari mintale la bebelusi si prescolari

Un studiu publicat de APA (Asociatia Americana de Psihologie) arata ca bebelusii si prescolarii pot sa sufere de tulburari mintale, dar ca e putin probabil sa primeasca tratamentul necesar pentru a preveni eventualele tulburari de dezvoltare. Unul dintre motivele pentru care bebelusii nu sunt diagnosticati este ideea preconceputa ca acestia nu se pot imbolnavi si ca sunt imuni la efectele pe termen lung ale traumelor suferite in copilaria mica, fiindca nu isi pot aminti constient aceste experiente primare. (Joy D. Osofsky – Louisiana State University si Alicia F. Lieberman – Universitatea din California) Read more of this post

In asteptarea lui Mos Craciun…

Claxoane interminabile… semafoare egoiste… soferi nervosi… aglomeratie… Te intrebi de unde atata lume?! Blocat(a) in trafic, te gandesti: “Asta-i spiritul Craciunului?”. Dupa ce iti dai seama? Dupa reclamele de la sucurile acidulate cu continut de cafeina, dupa orasul impodobit, dupa agitatia de la magazine sau dupa traficul citadin? Suntem grabiti… prea grabiti… grabiti… sa cumparam, sa platim, sa conducem, sa vorbim, sa privim, sa uram, sa colindam, sa oferim…  Intr-o asteptare impusa din exterior, ma intreb: “Dar suntem vreodata grabiti sa fim impreuna?!” Read more of this post

In pasi de dans cu autisti

Dansul este arta… dansul este relaxare… dansul este terapie… Atunci, sa dansam! Luati-i de mana si pe copiii cu autism si dansati cu ei, lasati-i sa simta ritmul, sa se exprime prin dans! Dansul este terapie pentru autisti!

Pornind de la ideea ca mintea si corpul sunt interrelationale, Asociatia Americana de Terapie prin Dans defineste aceasta forma de terapie drept “utilizarea psihoterapeutica a miscarii ca proces care promoveaza integrarea emotionala, cognitiva si fizica a individului”. Efectele terapiei prin dans/muzica produc schimbari la nivelul emotiilor, gandirii, precum si a functionarii fizice si comportamentale. Astfel, daca miscarea pe ritmul muzicii are asemenea beneficii chiar in ariile in care autistii intampina dificultati, de ce nu am apela la o asemenea metoda… atragatoare si deloc intruziva. Read more of this post

Copiii talentati – Tipul VI

Dupa mai multi ani de observatii, interviuri si cercetare, George T. Betts si Maureen Neihart au descris sase profiluri de personalitate ale copiilor talentati. Acestea ii ajuta pe educatori si pe parinti sa inteleaga mai bine sentimentele, comportamentul si nevoile acestor copii.

Profilurile despre care vom discuta in continuare nu sunt gandite pentru a descrie comportamentul unic al fiecarui copil. Copiii sunt diferiti datorita experientelor separate, a zestrei genetice diferite si a educatiei unice. Matricile urmatoare pot fi folosite insa ca un ghid de recunoastere si diferentiere intre inclinatiile naturale pe care le au copiii supradotati. Oricare copil, la un moment dat, poate avea trasaturi ale unuia sau mai multora dintre modelele prezentate mai jos. Cu timpul, ele se stabilizeaza, pe masura ce personalitatea prinde contur. Read more of this post

Creativitatea intareste legatura cu copiii

Un studiu recent sugereaza ca oamenii au dezvoltat trasaturi precum creativitatea, fantezia si umorul pentru a intari legatura cu generatiile viitoare si nu pentru a-si impresiona potentialii parteneri, asa cum se credea pana acum.

Antropologii Craig Palmer, de la universitatea Missouri si Kathryn Coe, de la universitatea Arizona, sunt de parere ca aceste caracteristici specifice omului au aparut ca o cale de transmitere si pastrare a traditiilor si obiceiurilor. Read more of this post

Copiii talentati – Tipurile IV si V

Dupa mai multi ani de observatii, interviuri si cercetare, George T. Betts si Maureen Neihart au descris sase profiluri de personalitate ale copiilor talentati. Acestea ii ajuta pe educatori si pe parinti sa inteleaga mai bine sentimentele, comportamentul si nevoile acestor copii.

Profilurile despre care vom discuta in continuare nu sunt gandite pentru a descrie comportamentul unic al fiecarui copil. Copiii sunt diferiti datorita experientelor separate, a zestrei genetice diferite si a educatiei unice. Matricile urmatoare pot fi folosite insa ca un ghid de recunoastere si diferentiere intre inclinatiile naturale pe care le au copiii supradotati. Oricare copil, la un moment dat, poate avea trasaturi ale unuia sau mai multora dintre modelele prezentate mai jos. Cu timpul, ele se stabilizeaza, pe masura ce personalitatea prinde contur. Read more of this post